1. e încă unul din liderii principalului partid de opoziţie, deşi de şapte ani Traian Băsescu şi Ambasada SUA la Bucureşti îi fac zile negre şi nopţi albe;
2. deţine un anumit control pe zona Primăriei Bucureşti, principala lui consilieră, Anca Aleaxandrescu, avînd de vreo 2-3 ani biroul lîngă cel al lui Sorin Oprescu, ca sfătuitoare de PR;
3. unul dintre cei mai buni prieteni, Şerban Mihăilescu, este lider UNPR, partid aflat la guvernare;
4. fostul său ministru, Gabriel Oprea, un personaj foarte dubios (de văzut neapărat filmul video de aici) e astăzi unul dintre apropiaţii lui Băsescu şi participant activ la toate deciziile guvernamentale ale Cabinetului Boc;
5. foştii săi consultanţi politici, Dan Andronic şi Tal Silberstein, au devenit consultanţii de casă ai lui Traian Băsescu;
6. fostul său aghiotant, Marian Şopu, a devenit membru PNL şi unul dintre apropiaţii lui Crin Antonescu.

Detalii în exclusivitate despre ultimul punct, căci aici am vrut să ajung, în ziarul Puterea. Lectură plăcută!

Cum a fost golită aseară Piaţa Universităţii în doar cîteva minute, citeşte aici.

De unde? De unde atîta sumbru? Psihologia mulţimilor la români pare insuficientă.

Şi totuşi eu am găsit zilele trecute o explicaţie. Am comandat, cum fac adesea în localurile în care intru, un ceai. Apă caldă într-o cană, eventual acoperită, un pliculeţ cu ceai şi cîteva de zahăr. Îţi pregăteşti ceaiul, gîndind că ar trebui să urmeze un moment de linişte. Scoţi din ambalaj ceaiul şi-l introduci în cană. Ce faci cu ambalajul? Îl pui lîngă cană, pe farfuriuţa cănii sau, pur şi simplu, pe masă? Ori în scrumieră, ca să ţi se stingă ulterior ţigara pentru ca n-ai aşezat-o cum trebuie? Apoi pui zahărul. La fel: unde pui pliculeţele goale de zahăr? Stai cîteva minute pentru infuzie şi cînd e să scoţi pliculeţul de ceai din apă, cauţi din priviri un loc în care să arunci pliculeţul. De data asta, nu-l mai poţi pune pe masă. N-ai decît două variante: în scrumieră sau pe farfuriuţa cănii.

Vă spun: din cauza asta suntem noi stresaţi! Nimeni (sau aproape nimeni) nu s-a gîndit să pună pe masa refugiului nostru o farfuriuţă sau un mic coş de gunoi destinate exclusiv pliculeţelor de ceai, zahăr sau miere gata folosite.

Ce trebuie să ştiţi e că în urmă cu doi ani, mai exact în februarie 2010, acelaşi preşedinte Băsescu s-a dus pe şest la Spitalul Militar, tot pentru nişte analize. Eu am fost cel care a aflat despre asta şi le-am sugerat jurnaliştilor (pe vremea aia nu lucram într-o redacţie, fusesem dat afară de “jurnalistul” Nistorescu de la Cotidianul) să verifice un pont pe tema problemelor de natură medicală ale preşedintelui. Pe atunci, oficialii Administraţiei Prezidenţiale au refuzat să dea publicităţii informaţii despre starea de sănătate a preşedintelui Băsescu. Au ales, în schimb, să ne spună că preşedintele e “foarte sănătos” şi să-l scoată într-o seară la cîrciumă, împreună cu soţia, ca să arate lumii că şeful statului nu e bolnav. Manipulare de manual. Dar nu despre asta era vorba. Problema stării de sănătate a preşedintelui a rămas un mister. Nimeni nu ştie cu exactitate care sunt afecţiunile de care suferă Traian Băsescu.

Tot anul trecut, dar de data asta în decembrie, adică acum fix un an, şeful statului a anunţat din nou că a efectuat analize medicale. Le-a denumit anuale, deşi era pentru prima oară cînd acestea aveau loc în mod public. “Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat în cursul zilei de miercuri, 28 decembrie 2010, vizita medicală anuală”, se arăta într-un anunţ postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. Din nou, nici un detaliu despre diagnostic.

Şi acum să revenim în zilele noastre. Miercuri, 28 decembrie 2011, preşedintele Băsescu merge din nou să-şi facă analizele, vezi Doamne, anuale. Spre deosebire de alte precedentele investigaţii, acum avem şi un raport scris de nişte medici. Să vedem.

“În urma examenelor clinice pluridisciplinare, a analizelor de laborator şi a examenelor paraclinice imagistice (examen radiologic, ecografie, imagistică prin rezonanţă magnetică, tomografie computerizată), Comisia medicală a constatat că Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, este APT din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Domnul Traian Băsescu nu suferă în momentul de faţă de nicio afecţiune care să îi pună în pericol starea fizică, psihică sau viaţa şi care să îl împiedice să exercite mandatul de preşedinte al României”, se arată într-un comunicat de presă semnat de general de brigadă medic Mihai – Marius Mureşan şi de colonel medic Emil – Aurelian Ranetti.

Care va să zică, este apt. Şi atît. Vi se pare mult? Vi se pare puţin? Eu vă sugerez să citiţi cu atenţie cum ar trebui să sune un raport medical prezidenţial. Al preşedintelui Barack Obama. E – o coincidenţă – din februarie 2010, adică de cînd am descoperit eu că Băsescu a mers pe şest la spital, ştirea fiind preluată atunci de toată presa.

Potus Med Exam Feb2010

sursa: whitehouse.gov

Cum a fost la mega-petrecere? Vă spun: a fost atît de mişto încît nu am prea avut timp să fac fotografii. Am urcat totuşi cîteva imagini pe facebook, în caz că sunteşi curioşi.

A, şi încă ceva. P e nici o masă a nici unui guvern responsabil din lumea asta nu găseşti produse comerciale cu etichetă. Am verificat eu.

Vă scriu acum la capătul primelor trei zile de conferinţe, în care am cunoscut mulţi oameni cu pasiune. Lor le-am vorbit astăzi – la modul serios, cu o prezentare în powerpoint – despre … atenţie! Da, despre atenţie şi despre detaliu. Este suficient – le-am spus – să privim cu atenţie un lucru, oricare ar fi acel lucru, ca el să devină interesant. I-am invitat, între altele, să privească cu atenţie o fotografie de pe pagina oficială a Guvernului României, respectiv asta, şi să încerce să spună ei dacă li se pare cumva ciudat că în spatele premierului României scrie mare Bulgaria şi că pe masa Guvernului se află – ca la noi la nimeni – produse ale firmei Coca-cola. Le-am spus că faza cu Bulgaria am rezolvat-o deja (la scurt timp după ce am făcut o postare pe tema asta pe blogul meu, responsabili din guvern au schimbat harta) şi am sugerat că trebuie să facem ceva pentru ca şmecherul ăla din guvern (despre care eu bănuiesc că ridică o şpagă substanţială pentru felul în care aşează anumite răcoritoare pe masă) să aibă un moment de tristeţe.

Despre ce s-a mai întîmplat la Snow Camp, la Manafu. O galerie foto de la Pârâul Rece, pe conturile mele de facebook şi google+.

sursa foto: BIZ

Astăzi vă propun să ne băgăm puţin nasul şi în conturile de social-media ale democratului Barack Obama, actualul preşedinte al SUA. El tocmai şi-a deschis o pagină pe google+ care se adaugă profilelor pe facebook (peste 24 milioane de like-uri) şi twitter (peste 11 milioane followers). Website-ul lui, aici.

Şi-n timpul ăsta, USL (principala formaţiune de opoziţie din România) nu are nici măcar o pagină web proprie… Iar PDL ne anunţă pe prima pagină că tocmai şi-a ales noua echipă de conducere (s-a întîmplat în martie 2011). Nişte cretini…