Orice politician serios din România are – sau dacă nu are ar trebui să-și ia de urgență – un consultant de imagine. Cineva care să îl ajute cu ce, cînd și cum să spună ce anume face el pentru binele oamenilor pe care îi reprezintă sau pe care ar vrea să îi reprezinte.

Presupun – și n-am nici un motiv să cred că nu e așa – că politicianul pe nume Crin Antonescu are nu unul, ci chiar mai mulți consultanți de imagine. Între ei, Niels Schnecker, pe care îl știți probabil de la Antena 3. Ar mai fi și celebrul consultant Bogdan T, potrivit unor informații pe care le dețin. Dar cu siguranță sunt destui consilieri angajați la partid (PNL) sau la Senat care îl sfătuiesc politic.

Prin urmare, ar trebui să pară evident și logic ca ieșirile lui Antonescu în spațiul public să fie… cristal. Gesturi și acțiuni bine pre-gîndite, care să-l urce pe Crin în topul preferințelor pentru prezidențialele de anul viitor.

Sunt subiectiv, știu, dar eu cred că cel mai important gest politic făcut de Crin Antonescu în ultima vreme e cel legat de tensionarea relațiilor cu partenerul din USL Victor ponta. (Dacă aveți alte opinii cu privire la cel mai important gest politic al lui Crin din ultima perioadă, vă aștept mai jos, în secțiunea comentarii).

Poate că mă înșel, dar gestul ăsta politic mi se pare gîndit nu de strategii lui Crin Antonescu, ci de portarul de la sediul central al PNL. Poate să-mi explice cineva de ce e bine să transmiți public că nu te înțelegi cu partenerul tău? Căci, de cîteva săptămîni bune, Crin Antonescu doar asta face: dă cu piciorul drept în curul lui ponta. Îmi iertați aparenta naivitate, dar toate ieșirile lui Crin împotriva lui ponta mie-mi lasă impresia unui cuplu de vecini pe care îi aud în fiecare seară cum se înjură și sparg bibelourile de prin casă.

Crin, să-ți explic: vecinii ăștia ai mei poate că au motive să se înjure. Ei pot părea uneori chiar amuzanți. Dar, în cele mai multe dintre cazuri, ei strică liniștea blocului. Nici unul dintre noi ceilalți nu i-am invita vreodată la masă. Sau la bridge (că știu că ție-ți place). Ei sunt pentru noi doar vecinii care sparg lucruri prin casă. Pot să te asigur că între noi, ceilalți din bloc, nu domnește liniștea deplină. Fiecare dintre noi ne mai certăm. Dar măcar nu facem gălăgie. Ne spălăm rufele în casă. Discret.

Și acum te întreb: De ce faci tu gălăgie, Crin? De ce urli tu cît te ține gura împotriva lui ponta? Eu știu bine că voi de fapt nu aveți nici o problemă unul cu altul. E adevărat, lumea nu știe asta. Se uită mirați la voi doar și se crucește cînd aude cum vă spargeți lucrurile prin casă. Așa e și cu vecinii noștri. Puțini dintre noi știu că, de fapt, după ce ăia urlă și se-njură, se lasă cu multă dragoste. Din aia sălbatică. Care nu se mai aude la fel de bine precum înjurăturile din preludiu.