Farfuriuţa

Nu ştiu dacă aţi remarcat, dar noi suntem un popor de oameni stresaţi şi foarte stresaţi. Arareori vezi pe străzile de România oameni care să zâmbească, oameni senini, surîzători, calmi şi netulburaţi. Ăsta a fost primul meu şoc cînd m-am întors acum nişte ani dintr-o vizită de câteva zile în Statele Unite: majoritatea românilor pe care-i vedeam pe stradă fuseseră parcă electrocutaţi. Cineva le omorîse pisica. Sau pierduseră toţi banii la  jocuri de noroc. Ochi posomorîţi, înfăţişări severe, frunţi aplecate. Şocuri similare am avut şi cînd m-am întos din Franţa, Anglia, Olanda sau Belgia.

De unde? De unde atîta sumbru? Psihologia mulţimilor la români pare insuficientă.

Şi totuşi eu am găsit zilele trecute o explicaţie. Am comandat, cum fac adesea în localurile în care intru, un ceai. Apă caldă într-o cană, eventual acoperită, un pliculeţ cu ceai şi cîteva de zahăr. Îţi pregăteşti ceaiul, gîndind că ar trebui să urmeze un moment de linişte. Scoţi din ambalaj ceaiul şi-l introduci în cană. Ce faci cu ambalajul? Îl pui lîngă cană, pe farfuriuţa cănii sau, pur şi simplu, pe masă? Ori în scrumieră, ca să ţi se stingă ulterior ţigara pentru ca n-ai aşezat-o cum trebuie? Apoi pui zahărul. La fel: unde pui pliculeţele goale de zahăr? Stai cîteva minute pentru infuzie şi cînd e să scoţi pliculeţul de ceai din apă, cauţi din priviri un loc în care să arunci pliculeţul. De data asta, nu-l mai poţi pune pe masă. N-ai decît două variante: în scrumieră sau pe farfuriuţa cănii.

Vă spun: din cauza asta suntem noi stresaţi! Nimeni (sau aproape nimeni) nu s-a gîndit să pună pe masa refugiului nostru o farfuriuţă sau un mic coş de gunoi destinate exclusiv pliculeţelor de ceai, zahăr sau miere gata folosite.

6 Comments
  • d
    January 5, 2012

    Romanii sunt stresati pentru ca in general nu se multumesc cu ce au…au casa si masina?!…vor o casa si o masina mai mare…au un concediu la Predeal?…vor un concediu in Austria, beau un ceai si nu au farfurie pt plicuri?…le pot pune pe masa fara sa ma gandesc de ce, cum si in ce fel le-as putea pune mai bine…las plicurile unde imi vine si ma bucur de ceai…nu ma stresez ca nu am unde sa il pun si analize probelma 5 minute. Romanii sunt stresati pentru ca in general gandesc prea mult.

  • Dan Doran
    January 5, 2012

    Asta ar insemna ca eu sint cel mai stresat om din Romania! Am creat un program anticriza in 2000, cu peste cincizeci de puncte, si n-am murit inca ! Miracol !

  • Dan Doran
    January 5, 2012

    Si-apoi, io sint tzaran de-ala ortoman: zvirl ambalajele pe un’se-apuca, iar cojile de semintze le scuip cu delicatetze drept in drum, ca orice geto-dack ce se respecta. Mai Cristiane, eu am impresia ca tu nu esti roman destul de verde, daca te maninca-n cur unde sa-tzi arunci deseurile ! Te omoara Tribunu’ de la Magaria Moale !

  • androidul cu sobolani
    January 5, 2012

    ai dreptate, pe mine ma deranjeaza de exemplu la toaletele publice sau din cadrul diverselor institutii ca nu sunt inchise completamente, ca spatiul sa fie privat, sa nu-l impart cu diversi vecini. cand stau pe tron vreau liniste, intimitate. de ce nu s-a gandit cineva si la asta. sutule, a zis cineva (K.R. Popper) ca, cel mai important e sa pui probleme, nu neaparat sa le rezolvi, ca rezolvarea-i relativa. asadar, pornind de la Popper, voi initia un proiect ca toaletele sa fie inchise asa cum trebuie, oricare ar fi acest asa cum trebuie.

  • Ionut
    January 5, 2012

    Ai vazut in afara multe localuri in care accepta sa se fumeze ? Mi-e frica sa ies la o cafenea de frica fumului de tigara. Nu mai zic ca sunt unele in care muzica se imbina perfect cu discutiile de nu mai intelegi nimic. Ai iesit sa te relaxezi .. si pleci mai stresat de cat ai venit ..

  • Mihai
    January 7, 2012

    De asta suntem noi romanii stresati, ca n-avem noi farfuriuta? Cu tot respectul dar de asta ati fost dumneavoastra stresat … Poate ar fi bine sa va ganditi, sa rumegati in liniste senzatia de nemultumire pe care tocmai ati avut-o in fata lipsei unei farfuriute – s-ar putea sa intelegeti sursa acetei nemultumiri simple. Un om echilibrat in fata unei probleme pe care o poate rezolva – o rezolva, nu se enerveaza: se ridica si o duce la gunoi, cheama chelnerul si il intreaba politicos unde poate pune pliculetul, ii sugereaza chelnerului pe viitor sa puna o farfuriuta, etc, etc. Um echilibrat in fata unei probleme fara rezolvare, se enerveaza un pic dar o accepta asa cum e si vede ce poate face, nu se blocheaza in enervare: ploua? nu fac o criza, iau o umbrela, sunt bolnav? nu-mi convine, ma supar putin, dar asta e, ma duc la medic, etc, etc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *