Azi-noapte am citit un text despre frumusețea ce va salva lumea, iar cîteva ore mai tîrziu am primit mulțumescul tău. Prin intermediul Cristinei Bazavan, care știe întodeauna – vezi aici cum – să pună lucrurile în lumina bună. Îți spun, mi-a umplut inima de bucurie. Atît gestul tău, cît și întîlnirea de mai devreme cu Cristina. M-am întîlnit cu ea la Origo, acolo unde am descoperit locul în care poți bea cafeaua perfectă în București și am tot vorbit vreo două ore despre lucrurile frumoase care ni se întîmplă. N-am întrebat-o care e numele tău complet, căci îmi place misterul. Tehnic vorbind, n-au fost multe Claudia la Portret de Femeie, sursa recunoștinței tale. Eu îmi amintesc doar vreo trei sau patru.  Și-n plus, știu deja cine ești: un om bun. Aș fi vrut, pe de altă parte, să împart cu celălalt destinatar frumoasa ta recunoștință, doar că ieri, cînd am vorbit cu el, m-a întrebat dacă m-am spălat după nouă zile de prea mult sirop, pentru el. Prin urmare, dacă nu te superi, am să preiau eu întregul mulțumesc.

Claudia, îți mulțumesc!