Proiectul politic Mişcarea Populară îmi aduce aminte de cursurile de logică din facultate, acolo unde am studiat despre paradoxuri. Acum vreo 2450 de ani, un filosof pe nume Zenon a gîndit nişte raţionamente care i-a pus în încurcătură pe foarte mulţi, vreme îndelungată. Denumite argumente, raţionamentele lui Zenon încercau să demonstreze că mişcarea este imposibilă. Cam aşa sună Ahile şi broasca ţestoasă, poate cel mai cunoscut dintre Argumentele lui Zenon:

Ahile nu va întrece niciodată broasca ţestoasă. El trebuie să ajungă mai întâi în locul de unde broasca ţestoasă a plecat. În acest timp, broasca ţestoasă va căpăta un avans. Ahile va trebui s-o ajungă din urmă dar în acest timp broasca ţestoasă va profita şi va face un nou mic drum. El se va apropia tot timpul de ea dar fără s-o ajungă vreodată.

2450 de ani mai tîrziu de la enunţul lui Zenon (despre care Bertrand Russell a scris atît de frumos în Principiile Matematicii: În această lume capricioasă, nimic nu este mai capricios decât faima postumă. Una din victimele cele mai remarcabile ale lipsei de judecată a posterităţii este eleatul Zenon. După ce a inventat patru argumente, toate nemăsurat de subtile şi de profunde, majoritatea filozofilor care i-au urmat au spus despre el că este numai un şarlatan ingenios, şi că argumentele sale nu sunt decât nişte sofisme. După două mii de ani de respingere continuă, aceste sofisme au fost repuse în drepturi, devenind temelia unei renaşteri a matematicii…), trăim un paradox la fel de interesant, căruia i-aş spune al Mişcării Populare.

Toţi liderii PDL, inclusiv preşedintele Traian Băsescu, vorbesc despre Mişcarea Populară şi cu toate acestea nu se mişcă nimic, dar absolut nimic.