Cînd eşti prim-ministrul unei ţări sau preşedintele ei, lumea pare mult mai mică. Iar imposibilul devine, brusc, posibil. Foarte mulţi oameni din anturajul tău de premier sau de şef al statului nu cunosc alte expresii în afară de “am înţeles, să trăiţi!“, “cu ce vă servesc?“, “permiteţi să raportez“, “unde doriţi să mergem?” şi “pun pe cineva să rezolve imediat“. Cîteva sute de milioane bune de euro sunt anual la dispoziţia fiecăruia dintre cei deja menţionaţi. Sub diverse forme de administrare bugetaro-legale. Să nu vă imaginaţi că vreunul dintre cei doi ar fi suficient de cretin încît să-şi cumpere un elicopter sau o şalupă de mare viteză pentru diverse expediţii de natură personală. Nu. Instituţiile statului din subordine au aceste mijloace de transport la dispoziţie. E nevoie doar să ridici receptorul telefonului şi cineva răspunde imediat cu una din expresiile de mai sus. La fel cu toate celelalte. E suficient să spui doar: ce cămasă frumoasă e în vitrina aia!, că a doua zi dimineață, fie că e iulie sau august, Moșul îți lasă sub bradul de la Vila Lac fix 24 de bucăți din cămașa dorită.

Prin urmare, lumea e a ta. Te poţi duce oriunde, cu oricine, oricînd şi oricum. Și poți face orice, cu oricine, oricînd și oricum.

Bun.

Şi acum am să fac o paranteză. Pentru a vă spune că am fost în multe locuri frumoase din lumea asta. Am fost de Sărbători la Bruges sau în sudul Franţei, la Londra, Paris, New York și Amsterdam, am fost în Alpii austrieci, în Tenerife, în Thassos sau în paradisul din Retezat. Am fost și în curte la tanti Valentina din Sf. Gheorghe, acolo unde nu te poți sătura de pește, preparat în feluri de-a dreptul miraculoase. Am asistat, de asemenea, la adevărate numere de magie ale unor chelneri sau bucătari și am rămas uneori perplex în fața nivelului ridicat pînă la cer al serviciilor de natură turistică. Desigur, a trebuit să cunosc, fără să vreau, și nesimțirea. Sub diversele ei forme tot de natură turistică. În ultimii (aproape) șase ani  am tot scris pe acest blog despre locuri frumoase, dar și despre locuri de evitat pe acest Pămînt. Dar dacă e să fie un loc pe care l-aș trece pe locul 1 la capitolul nesimțire turistică, acela este Hotelul Peștera din Bucegi. Cine a fost acolo, știe despre ce vorbesc. Cine n-a fost, lăsați lucrurile așa, nu schimbați nimic. Asta dacă nu cumva urmăriți în mod special să descoperiți niște flegme perfect vizibile în mîncarea servită după cel puțin o oră și jumătate de la comandă. Sau dacă sunteți curioși să vedeți cum arată urmele de pipi mucegăit pe lenjeria dintr-o cameră cu multă igrasie.

Așa, acum închid paranteza. Pentru a vă anunța că premierul României, Victor Ponta, însoțit de cîțiva prieteni și lideri ai USL, s-a cazat astăzi la Hotelul Peștera, acolo unde va rămîne pînă pe 2 ianuarie.

Sperăm să ningă mult, foarte mult, în așa fel încît să rămînă acolo pînă la primăvară.