Citesc de vreo două zile că am făcut figură frumoasă în meciul de deschidere de la EURO 2016. Așa o fi fost. Doar că posesia și scorul au fost altele. Nu știu cum s-a văzut de la televizor, dar din tribună am admirat și chiar am aplaudat o echipă îmbrăcată în albastru care a construit, repetat, diverse faze ample de atac. Păreau că știu bine de ce sunt ei – și nu alții – pe teren, respectiv unde e poarta adversă. Golul victoriei lor, nu vă supărați pe mine, e de studiat la școală. L-am simțit că vine nu doar din clipa în care mingea a plecat din piciorul lui Dimitri Payet. (La un Campionat European sau Mondial așa se trage la poartă. Când joci la Giurgiu merge și altfel). L-am văzut cu secunde bune înainte, în siguranța paselor și driblingurilor atacului francez de pe partea dreaptă.
Tot de pe State de France am simțit că joacă o echipă formată din 11 profesioniști (Le Bleus) cu una de fotomodele. Să mă explic. Cu excepția lui Raț, profesionist în fiecare mișcare sau joc de gleznă, (și poate a lui Chiricheș), jucătorii echipei de fotbal a României păreau atenți mai degrabă la cum vor fi observați de camerele de filmat/fotografiat sau de ochii impresarilor. Stancu, dacă nu mă înșel, își făcea selfiuri la încălzire. Well… Adică, da, ei au jucat meciul pînă în minutul 92 și n-au luat prea multe goluri. Dar l-au jucat cu o jenă, că poate nu dau bine la cameră. Doar așa-mi explic ratările lui Stancu, numeroasele pase la adversar sau centrările care-au dus mingea în corner sau out.
În tribune, scorul a fost însă și mai dureros. Am nimerit într-o pare a tribunei unde suporterii aveau ambele culori. Vă las să ghiciți care zbierau și care aplaudau. Care înjurau (cu de toate) și care cîntau imnul. Care aveau peruci tricolore, fluiere și alte efecte gălăgioase și care priveau meciul în liniște. Îmi iertați ignoranța, dar eu nu pot înțelege rostul fazei cu “Cine nu sare, cine nu sare”.
Trecînd peste momentul kitsch cu David Guetta, organizarea unei asemenea meci a fost monumentală. Iar Parisul, zilele astea, magnific. Nu băgați în seamă comentariile jurnaliștilor care vorbesc despre militari înarmați ca de război pe străzile Parisului. Mi se pare absolut normal într-o vreme în care dinamita se vinde ca eclerul. La fel de logic mi se pare și prețul berii la majoritatea teraselor din centru – undeva la 10-12 euro. E mai nasol cînd bei ca porcul cîte 6-8-10 beri și apoi te duci la meci în țara Rafinamentului să-l înjuri pe nea Puiu că-l bagă în teren pe Chipciu.
Altfel, spectacolul a fost extraordinar.
Mulțumesc, Orange România, pentru invitație! A fost pentru mine și o foarte mare bucurie să fac, timp de 3 zile, fotografii într-un oraș în care-aș putea trăi, cred, fericit.
June 12, 2016
Daca Payet nu prindea sutul ala si se ducea mingea in balarii, mai simteai tu golul cu secunde inainte? (Payet nu e vreun superstar, la 29 de ani joaca la West Ham, asa ca se poate spune ca a nimerit sutul vietii lui). Da, francezii meritau sa castige, au dominat, au avut posesia (desi oricine stie ca posesia nu mai inseamna mare lucru azi). Dar sa-i scoti in evidenta pe Rat si Chiriches mi se pare cam straniu. In sfarsit, nu le-am studiat cifrele, mingi pierdute, pase reusite, interceptii, etc, poate ca ma insel eu. Si, pana la urma, Stanciu si-a facut poze la incalzire sau doar ti s-a parut? Ce mai conteaza, daca ti s-a parut inseamna ca asa e, nu?
Iar cea mai tare afirmatie mi se pare cea cu romanii care aveau peruci (?!?!?), fluiere etc. Sunt convins ca unii injurau, sunt de asemenea convins ca si francezii injura. E un meci de fotbal, pana la urma. Nu, nu sunt un admirator al galeriilor, mi se par o adunatura de maimute, dar hai sa nu o dam in extreme penibile. Au romanii alte defecte (majore chiar), dar ceea ce scrii tu mi se pare scris in lipsa de altceva. Pana la urma, cum ti-a spus cineva pe Facebook, rusii, englezii s-au omorat intre ei. Ai nostri au fluierat, au facut galagie, deranjandu-i, vezi, Doamne, pe francezi… Iarta-ma, dar mai uita-te si tu la alti suporteri, la alte sporturi. O sa ai o surpriza.
June 13, 2016
@kendo > eu ti-am povestit sincer ce am simtit la meci, pe State de France… dar pui sinceritatea mea la indoiala, avem o problema….
June 15, 2016
Ne autoamagim, credeti ma. Putem spera dar nu se va intampla mare lucru.