Viața este – atît cum am apucat s-o cunosc – un echilibru. Și o perpetuă balansare. Alegem, conștienți sau nu, cu vrerea sau mai degrabă fără vrerea noastră, între contrarii. Între bine și rău, frumos și urît, generozitate și egoism, calm și nervozitate. Între a face și a lenevi. Între gîndire și neghiobie. Viața însăși nu este gîndire. E ceva mai mult decît atît. Și totuși, prin verbul a gîndi pot aluneca mai ușor alegerile noastre. Care sunt întotdeauna despre căutarea binelui. Aflat undeva în interiorul nostru. În balans, desigur, cu răul, despre care eu cred că e întotdeauna exterior.
Acestea fiind spuse, te invit la… un bine.
Cu doar un click aici poți afla despre ce e vorba.
* Evadarea de Luni Dimineaţă. Proiect de luptă împotriva ignoranţei.
Leave a Reply