Notă: Acest articol ar fi trebuit să fie publicat în primăvara acestui an pe digi24.ro, dar, din diverse motive, el n-a mai văzut lumina zilei. Până azi.

Cel mai recent Raport de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pe anul 2023, aprobat în februarie 2024 și trimis în aprilie Parlamentului de Președintele României spre examinare, vorbește în premieră despre Federația Rusă ca fiind o amenințare la adresa României. Am studiat toate Rapoartele CSAT (făcute publice) din anii trecuți, iar concluzia este că pentru prima dată în documentele oficiale de securitate ale României, Rusia lui Putin a devenit un pericol evident pentru țara noastră.

Raportul de 66 de pagini al CSAT oferă, ca niciodată până acum, spații largi Federației Ruse. Care este identificată cu subiect precis ca fiind “o amenințare pe termen lung pentru România”. Chiar în primele rânduri din Raport se vorbește despre o “deteriorare semnificativă a climatului de securitate și stabilitate”. Cu referire concretă la Rusia. Cităm din document: “S-au remarcat acțiunile derulate, în primul rând în Regiunea Extinsă a Mării Negre, unde Rusia a continuat agresiunea împotriva Ucrainei, generând efecte multiple, cu impact nu doar asupra Ucrainei și a Republicii Moldova, ci și asupra securității europene și atlantice”.
Documentul trimis de președintele Klaus Iohannis Parlamentului vorbește despre “acțiunile ireponsabile ale Federației Ruse în Ucraina” și ni se reamintește că războiul a ajuns la granița României. “Acțiunile din vara lui 2023 întreprinse de Kremlin, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul în proximitatea imediată a țării noastre și a teritoriului Alianței, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene”.
Fără a se oferi detalii, sunt amintite “încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității ”, “penetrarea infrastructurilor critice de comunicații și informatice”, dar și “subminarea, prin dezinformare și propagandă, a încrederii românilor în Armată și aliați”.
“Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate”, se mai afirmă în Raportul CSAT pe 2023. Cum a răspuns, între altele, țara noastră? Ne spune același document: “În contextul intensificării loviturilor Federației Ruse asupra infrastructurii portuare fluviale a Ucrainei, s-a trecut la reconfigurarea dispozitivului de luptă şi suplimentarea fortelor şi mijloacelor destinate executării serviciului de luptă permanent (SLP), maximizarea efortului de supraveghere, cercetare şi descoperire a țintelor aeriene, inclusiv a dronelor, în raioane adiacente graniței de est a României, în zona porturilor dunărene ale Ucrainei, stabilirea zonelor de risc din imediata vecinătate a zonei de conflict din Ucraina, precum şi la instituirea de măsuri specifice de protecție a populației, respectiv construirea de adăposturi şi implementarea mecanismului de pre – ALERTĂ AERIANĂ în judetele Tulcea şi Galați”.
CSAT ne anunță că războiul din Ucraina ar putea fi de lungă durată, iar riscurile la adresa României există. Cităm din document: “Acțiunile militare desfăşurate de Federația Rusă împotriva Ucrainei expun România unei serii de riscuri asociate efectelor actiunilor operațiilor militare din vecinătatea graniţelor, precum: dislocarea minelor marine în largul Mării Negre, posibilitatea Iovirii accidentale a unor elemente de infrastructură de pe teritoriul naţional, din apele teritoriale sau zona economică exclusivă, precum şi a navelor participante la traficul maritim şi fluvial”.

Alegerile electorale din Occident vor influența războiul din Ucraina

Cât despre previziunile privind durata războiului, CSAT avertizează că alegerile electorale din Occident, care au loc anul acesta, vor putea influența soarta războiului din Ucraina. “Eventuala scădere a sprijinului financiar şi material pentru Ucraina, urmare a ciclurilor electorale din statele occidentale, va avea efecte aproape imediate atât în ceea ce priveşte capacitatea de luptă a unităţilor angajate direct în conflict, cât şi capacitatea economiei şi a populaţiei ucrainene de a susține efortul de război. Federaţia Rusă ar putea specula situaţia şi iniţia acţiuni ofensive pe toată lungimea frontului, diminuând astfel perspectivele Ucrainei de a încheia favorabil conflictul”, se scrie în Raportul CSAT.
În aceste condiții, susțin oficialii din CSAT, statul român ”trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor generate de derularea unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor”. Probabil cea mai clară explicație din Raportul CSAT este cea de la pagina 45, acolo unde se spune: “Indiferent de momentul și de modalitatea de încheiere a conflictului, Federaţia Rusă va continua să reprezinte pentru România o ameninţare pe termen lung din cauza subminării echilibrului regional şi militarizarea excesivă a întregului areal al Mării Negre”.

Se împlinesc 14 ani de la semnarea unui acord guvernamental România-Rusia în chestiuni militare

Pe website-ul Administrației Prezidențiale lipsesc câteva Rapoarte de activitate ale CSAT din anii precedenți. Între cele care există totuși și pe care noi le-am studiat cu atenție, amenințarea numită Federația Rusă aproape că lipsește din documentele CSAT. Raportul pe 2015 al CSAT are 57 de pagini, iar cuvântul Rusia este menționat de doar 2 ori. Foarte pe scurt. Se vorbește despre “menținerea dialogului politic între NATO și Rusia” și este amintită “încălcarea de către Rusia a normelor de drept internațional”. În Raportul din 2014, Rusia e amintită de doar 4 ori, deși Rusia invada și anexa Crimeea în acel an. Raportul notează despre “securitatea energetică a statelor NATO, în special pe fondul utilizării energiei ca instrument de politică externă de către Rusia”. O ședință CSAT din iulie 2014 amintea despre “reevaluarea ameninţărilor la adresa securităţii euro-atlantice şi redefinirea posturii NATO, în special prin asigurarea unei prezenţe concrete pe teritoriul naţional, de natură să descurajeze acţiuni viitoare ale Rusiei atât împotriva Aliaţilor, cât şi împotriva partenerilor estici, cu precădere Republica Moldova”.
În anul 2013, Raportul CSAT menționează de doar două ori Rusia. Este amintit un “Program Ştiinţă pentru Pace şi Securitate NATO – RUSIA pe telemedicină”, în care director de proiect era reprezentantul părţii române. Proiectul urrma să fie implementat începând cu anul 2014, pe o durată de trei ani, având un buget de 1 milion de euro.
Raportul CSAT din 2012 amintește doar că România este atentă la procesele electorale din Federația Rusă și din Ucraina: “Au fost evaluate efectele pe termen mediu şi lung ale proceselor electorale din Rusia şi Ucraina, îndeosebi impactul acestora asupra politicii externe a celor două state. Au fost examinate, în lumina acestei evaluări, căile de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, ansamblul temelor aflate pe agenda acestora, inclusiv cele care fac obiectul domeniului securităţii naţionale”.
În 2011, CSAT discuta despre “impactul evoluţiilor din relaţia Ucrainei cu Federaţia Rusă asupra intereselor României”, Iar Raportul de activitate nota că “CSAT a fost informat cu privire la evoluţii şi tendinţe în conduita externă a Federaţiei Ruse”.
Raportul de activitate al CSAT din anul 2010, deci de acum 14 ani, este însă foarte optimist cu privire la relațiile României cu Federația Rusă. Țara noastră era condusă atunci de președintele Traian Băsescu, iar șef al guvernului era Emil Boc, în timp ce președinte al SUA era Barack Obama. Documentul amintește despre “reorientarea politicii SUA faţă de Federaţia Rusă” și despre “deblocarea relaţiilor Rusiei cu Occidentul”. În 2010 România discuta și aviza în CSAT o “cooperare bilaterală în domeniul industriei de apărare între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan şi colaborarea în domeniul tehnico-militar între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse”. Și în Raportul de activitate al CSAT din 2008 se face vorbire despre aprobarea și semnarea de către Ministerul Apărării Naționale a unor tratate de cooperare cu ministere ale apărării din alte țări, între care și Federația Rusă.

Invazia Ucrainei a început în 2008 la București

Forțele aliate au știut încă din anul 2008 că Rusia va ataca Ucraina. Un articol al publicației ruse Komersant notează că la summitul NATO-Rusia de la București din aprilie 2008, Vladimir Putin  ar fi lăsat să se înţeleagă că în cazul în care Ucraina va adera la NATO, aceasta va înceta să existe ca un stat unitar. Cităm din articol:

O surpriză a summitului a fost discursul președintelui rus la ședința închisă a Consiliului Rusia-NATO. Conform „Kommersant”, Vladimir Putin a transmis colegilor săi că Moscova percepe extinderea NATO spre granițele Rusiei ca pe o amenințare reală la adresa intereselor statului și a promis măsuri adecvate. Președintele Rusiei a sugerat că, dacă NATO va oferi Planul de Acțiune pentru Aderare (MAP) Georgiei, Rusia va recunoaște Abhazia și Osetia de Sud, creând astfel o zonă tampon între forțele NATO și granițele sale.

„Cu toate acestea, despre Georgia, președintele rus a vorbit calm și oarecum în treacăt”, a relatat o sursă „Kommersant” dintr-o delegație NATO. „Însă când discuția s-a îndreptat spre Ucraina, Putin s-a înfuriat. Adresându-se lui Bush, a spus: ‘Înțelegi, George, Ucraina nici măcar nu este un stat! Ce este Ucraina? O parte din teritoriile sale sunt Europa de Est, iar o parte, și semnificativă, a fost dăruită de noi!’ Și a sugerat foarte clar că, dacă Ucraina va fi admisă în NATO, acest stat ar putea înceta să existe. Practic, a amenințat că Rusia ar putea începe să revendice Crimeea și estul Ucrainei.”

Rusia a anunțat încă din 2008, la București, că va ataca Ucraina.
Foto: atlanticcouncil.org