(Explicație: Povestea mea de jurnalist la Digi24.ro se încheie aici. Au fost doi ani în care am încercat să fac meserie pură, atât cât mi-a stat în puteri. Până când vor dispărea arhivele (cum s-a întâmplat cu cele de la Cotidianul, Evenimentul zilei, Academia Cațavencu etc), las aici un link către articolele mele de la Digi24.ro. Cu mulțumiri pentru Adriana Duțulescu, pe care o cunosc încă din anii ’90, care știu cât s-a bătut să publice textele mele la digi24.ro. Nu e ușor în presa din România, acolo unde, cu puține excepții, jurnalistul a ajuns un fel de sclav-reportofon care doar consemnează ce zic alții. Presiunile politice (și nu numai) au ajuns la un nivel de cataclism. Din fericire, au mai rămas câteva insule de onestitate și profesionalism. Pentru ei  (în caz că le vor folosi) și din respect pentru meseria de jurnalist, o să public aici, într-un fel de serial, mai multe materiale care, din diverse motive, n-au fost acceptate spre publicare. Primul episod: povestea lui George Simion)

A urât liceul. A primit interdicție pe stadioane. A fost reținut și amendat de mai multe ori de jandarmi. A petrecut o noapte în arest în Republica Moldova, unde are încă interdicție de a mai intra în țară. A fost țărănist, a votat cu Băsescu, l-a susținut pe Nicușor Dan, iar AUR nu este primul său partid. În cele ce urmează veți citi adevărata poveste a lui George Simion, candidat la alegerile prezidențiale de la finalul acestui an, un personaj politic inventat încă din anii 2005-2006, născut și crescut de nu-se-știe-cine ca un urmaș al lui Traian Băsescu. 

George Simion (37 de ani) a fost o bună parte din viața lui un golan. Care a îndemnat și îndemână încă la revoltă. Împotriva a aproape orice înseamnă autoritate, uneori chiar folosind forța. Inițial pe străzi și pe stadioane, apoi, începând cu 2020, în Parlamentul României, ca deputat, acolo unde nu de puține ori s-a remarcat prin agresivitate.

Povestea lui George Simion începe în 2004, la FânFest. Avea doar 17 ani și era elev în vara dinaintea clasei a XII-a la unul din liceele bune din București, “Lazăr”. FânFest fusese gândit ca o formă de protest, una mai degrabă civic-culturală, împotriva exploatărilor aurifere de la Roșia Montană. Gașca lui Simion decide să meargă în vara aceea, cu corturile, la festivalul FânFest de la Roșia Montană, acolo unde pe scenă aveau să urce nume precum Ombladon, Freakadadisk, Bitză, Travka, Zob, Luna amară.

Prima dovadă publică a existenței lui George Simion. Avea 17 ani și ținea în mînă, pentru prima dată, un banner de protest.

Elevul George nu știa mare lucru nici despre Roșia Montană, nici despre proteste, dar se bucură de muzica lui Ombladon, care cântă cu versuri precum: “Vă suflu’n lumânări / după ce vă’mping pe scări”. Povestește chiar George Simion într-un jurnal on-line rămas inedit până astăzi: “Am participat la prima ediţie a FânFestului (2004) fără să ştiu mare lucru despre proiectul de la Roşia Montană. (…) Atunci a fost prima oară când am dormit în cort, de fapt în ceva fân dintr-un cort al organizatorilor. Cum nu mai fusesem în „sălbăticie”, am adormit mort de obosit în fân, fără să-mi închipui la ce e bun un sac de dormit, şi m-am trezit pe la 6 dimineaţa cu dinţii clănţănind. Am tras de băiatul cu care am venit, l-am trezit şi l-am convins să mergem mai repede spre Bucureşti că murim de frig”. Așadar, prima experiență de protestatar a lui George Simion a fost un eșec. De la care avem și două imagini inedite de la primul său protest public: elevul de 17 ani ține bannerul cu “Salvați Roșia Montană”, respectiv prima imagine cu George Simion pe post de lipitor de afișe împotriva Guvernului.

Elevul George Simion lipind un afiș în 2004 – “Corupția de Măriceanu la Roșia Montană”

“Doamneeee, cât am mai urât liceul ăla”

George Simion termină liceul în anul 2005, în primul an al administrației Traian Băsescu. Diploma sa de bacalaureat ne indică un elev cu note bune și foarte bune. A luat 10 la română oral și 9 la română scris, respectiv 9,55 la istorie. Cu toate acestea, lui George Simion nu i-a plăcut școala. Ne-o spune chiar el în jurnalul său, într-un text scris la aproape șase ani după Bac: “Doamneeee, cât am mai urât liceul ăla, de abia așteptam să scap de el. Și acum am o reținere când trec pe lângă Cișmigiu, parcă mă văd iarăși închis în școală, trebuind să aștept ora 13.00 să mă eliberez. Pușcărie îi ziceam Lazărului atunci, pușcărie rămâne, nu mă dezic”.

Notele lui George Simion la Bac.

Cu note bune la Bac, tânărul Simion se înscrie la prospăt înființata Facultate de Administraţie şi Afaceri a Universității din Bucureşti, pe care o termină în 2008, iar imediat după aceea face un master la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu tema de cercetare „Crimele comunismului”. În urmă cu doi ani, unul dintre profesorii săi de la Iași, Dorin Dobrincu, văzând ce a devenit fostul său student, declara: „Nici măcar nu mai sunt dezamăgit să văd că în declaraţiile şi acţiunile publice ale actualului politician nu regăsesc nimic din ceea ce i s-a predat de-a lungul anilor de studii. Parcă nici nu ar fi fost la cursurile mele şi ale colegilor mei. Domnul Simion nu pare să fi învăţat nimic din istoria secolului trecut, nu pare să fi reţinut ceva despre grozăviile întâmplate în România, în Europa şi în lume tocmai ca urmare a extremismului care a mai mărşăluit cândva pe străzi, care a mai atacat şi ocupat instituţii, care a stigmatizat şi pus la zid indivizi şi comunităţi”, afirma Dobrincu, citat de Ziarul de Iași.

Crescut de un “golan”

Anii studenției definesc latura recalcitrantă a viitorului politician George Simion, pe care mulți îl consideră azi un naționalist-extremist. Nu se știe exact cum, în anul 2006, pe când era student la Administrație și Afaceri, el devine liderul unei grupări numite “Noii Golani”. Nu știm exact cine a venit cu ideea, cert este că Simion primește un spațiu în sediul Asociației 21 Decembrie, acolo unde el și apropiații săi pun la cale tot felul de acțiuni cu specific anti-sistem, anticomunist și unionist. Prima acțiune: George Simion reface borna din Piața Universității – “km 0 al democrației”. Construiește apoi primul “program politic” al Noilor Golani. Cităm din program: “Începem prin a spune ce nu vei găsi: nu vei găsi modele, nu vei găsi premianţii clasei, nici un soi de idealişti care vor să schimbe lumea peste noapte. Nu suntem nici „oameni de bine” dar nici „generaţia aşteptată”. Suntem cei de care ne fereau părinţii… ”.
Câțiva ani mai târziu, în anul 2019, la prima sa candidatură pentru Parlamentul European, George Simion îl invita pe Doru Mărieș, celebrul lider anticomunist de la mineriadele din anii 90 și liderul Asociației 21 Decembrie, să vorbească la lansarea candidaturii sale. Din discursul de atunci al lui Doru Mărieș: “Știu ce am crescut. Sper să recunoască vreodată, nu i-am cerut niciodată s-o facă, dar odată, când va fi mare, să recunoască: rămâi același George pe care eu l-am cunoscut în urmă cu vreo 12 ani sau poate chiar mai bine. Iar vouă vă transmit următorul mesaj: molipsiți-vă și preluați energia lui George Simion. Și multiplicați-o pentru un rezultat bun”. George Simion obține atunci 1,21% în alegeri, sub sloganul „România Mare în Europa” – inspirat de celălalt naționalist-extremist, Corneliu Vadim Tudor.

Urmașul lui Băsescu

Reamintim, în acei ani 2006-2007, pe când George Simion era student și un rebel cu multă energie, președintele României era Traian Băsescu. Iar multe dintre acțiunile tânărului George Simion au cumva legătură cu ideile și pozițiile lui Traian Băsescu, fie că vorbim de anticomunism, fie că vorbim de reunificarea României și Moldova. De altfel, dintr-un text al jurnalului său de “nou-golan”, Simion își amintește că a votat cu Băsescu la alegerile din 2004: “Eu l-am votat pe Băsescu atunci și încă îmi justific votul de atunci prin cenzura impusă de Năstase”.

George Simion, la un protest în 2012

Înainte de a-l vota pe Traian Băsescu, Simion se declara țărănist, după cum reiese din jurnalul său, într-un text scris în anul 2012: “prima entitate politică pe care am simpatizat-o și pe care o să continui să o simpatizez(pe cea din Ceruri): PNȚ/CD”. Un an înainte, în 2011, președintele Traian Băsescu încerca să-i convingă pe liderii țărăniști să se alăture partidului său într-o nouă construcție politică pe zona dreptei. La acea întrunire de la Cotroceni din octombrie 2011 au participat, între alții, Victor Ciorbea, Vasile Lupu, dar și Doru Mărieș, liderul Asociației 21 Decembrie, mentorul lui George Simion.
De altfel, despre colaborarea Doru Mărieș – George Simion presa vremii consemnează mai multe acțiuni publice de protest, anticomuniste și anti-Iliescu, acțiuni din care reiese cum a fost crescut “noul golan” George Simion.

Cităm dintr-o știre Mediafax din anul 2008: Câţiva membri ai Asociaţiei “21 Decembrie” şi ai organizaţiei “Noii Golani”, nemulţumiţi de apelativele folosite de Iliescu la adresa contestatarilor săi, au protestat, marţi, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, afişând mesaje precum “Dezaxat”, “Huligan”, “Golan” sau “Puşlama”. Cei circa zece protestatari au susţinut că au autorizaţie pentru mitingul lor. Fără a scanda lozinci, cei zece şi-au confecţionat ad-hoc inscripţii cu apelativele folosite de fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, la adresa contestatarilor săi. “Dacă domnul Iliescu ne-a făcut golani, huligani şi dezaxaţi, noi suntem mândri că dânsul nu ne suportă şi ne asumăm, ironic, bineînţeles, apelativele”, a declarat liderul asociaţiei “Noii Golani”, George Simion. Alături de Doru Mărieş, nominalizat recent de Ion Iliescu pe blogul său ca fiind un element “certat cu morala” şi un “diversionist”, Simion a purtat un ecuson pe care se putea citi “Golan”. Pe ecusonul lui Mărieş scria “Puşlama de puscărie”.
Un alt episod, celebru deja, este al protestului “Noilor Golani” de ziua lui Ion Iliescu, pe 3 martie 2009, la biroul acestuia din strada Atena. Echipați cu tricouri cu inscripţii de genul “Criminal”, “Vinovat de crimă” sau “Basarabia – pământ românesc” George Simion și prietenii săi au fost săltaţi de jandarmi și amendați cu 200 lei.

Simion: Am făcut sex în tricourile cu Basarabia, pământ românesc.

Noii Golani conduși de George Simion au avut trei mari linii de acțiune. Prima, cea împotriva comuniștilor reprezentați de Ion Iliescu (vezi video mai sus). A doua, linia de forță și rebeliune de tip “ultrași” (despre care vom vorbi mai târziu puțin). Și a treia – inițiativa civică unionistă cunoscută sub denumirea “Basarabia, pământ românesc”. Cu varianta “Basarabia e România”.
George Simion începe să scrie pe multe ziduri din țară. El este autorul numeroaselor mesaje cu “Basarabia e România”, care încă pot fi văzute peste tot prin țară. Povestește Simion în jurnalul său: “Din 2006, de când a fost lansată campania BASARABIA PĂMÂNT ROMÂNESC, tricourile au fost una din principalele metode de promovare a mesajului. La început negre, cu scris arhaic, ele au devenit în timp un fel de „brand” care putea fi văzut ușor pe străzile principalelor orașe românești. (…) La fel ca viaţa mea tricoul meu a cunoscut şi bune şi rele. Asta ne-a unit. A fost murdar în ultimul hal, transpirat, udat de lacrimi, chiar şi de sânge odată. A fost îmbibat cu gaze lacrimogene şi sărutat de multe, multe ori. Spălat de mine cu infinită grijă…îmi amintesc ce panicat am fost la început că unu’ şi l-a spălat în mașina de spălat şi se decolorase puţin, negrul prefăcându-se în maro. Ce pot să vă mai zic oameni buni ?!? Că am făcut chiar şi sex cu el pe mine, că îl iau oriunde şi că îl prefer în locul altor tricouri, poate mai noi sau de firmă”
În afară de mesaje scrise pe ziduri, George Simion participă timp de mai mulți ani la numeroase acțiuni de protest peste Prut, fapt care i-au adus mai multe interdicții succesive de a mai intra în Republica Moldova, una dintre ele menținându-se și astăzi. Trebuie menționat că la unele dintre aceste mitinguri de la Chișinău unde participa George Simion era prezent – după cum rezultă din jurnalul său – și Eugen Tomac, unul dintre apropiații lui Traian Băsescu, fost consilier de stat la Cancelaria Președintelui României și fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Persona non grata la Chișinău

Prima interdicție a primit-o 16 decembrie 2014, la Vama Albița. Un an mai târziu, pe 13 mai 2015 urma să fie expulzat din Republica Moldova, după ce a fost reținut în fața Liceului „Gheorghe Asachi‟ din Chișinău, de unde a fost condus de colaboratorii Serviciului de Informații și Securitate la sediul instituției, ulterior fiind escortat spre granița cu România. Atunci George Simion a primit o expulzare pe o perioadă de 5 ani. A contestat interdicția, care i-a fost suspendată după două procese, iar ulterior, pe 6 ianuarie 2016, primește o nouă interdicție, în documentul primit fiind specificat faptul că este „inadmisibil în sistemul informatic‟. La fel, pe 28 august 2018, cu ocazia Marșului Centenarului. George Simion revine în Republica Moldova pe 1 octombrie 2018, dar șederea lui în Chișinău a durat 12 ore, după care a fost expulzat și declarat interzis 5 ani în Republica Moldova. El avea să fie reținut la miezul nopții de către angajații Biroului de Migrație și Azil de la Chișinău, urcat într-o mașină, escortat până la vamă și expulzat din Republica Moldova. Interdicția de intrare pe teritoriul Republicii Moldova i-a fost aplicată pe o perioadă de cinci ani. În februarie 2024, George Simion a fost interzis în Republica Moldova pentru încă 5 ani, după cum au anunțat reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne de la Chișinău. În martie 2009, Simion a fost reținut, împreună cu prietenul său Eugen Rusu, pentru o noapte la Comisariatul de poliţie din sectorul Botanica, Chișinău. A doua zi, a fost prezentat în fața judecătorului și a primit o amendă de 160 de lei pentru huliganism.

Acuzații de colaborare cu serviciile secrete rusești

Un fost ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șelaru, actualmente deputat în Parlamentul de la Chișinău, l-a acuzat anul trecut pe George Simion de legături cu Serviciul Secret rus. Șelaru susține că l-a contactat pe șeful SIS (Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova) care ar fi primit această informație de la serviciile ucrainene. „Simion se întâlnește des cu Mark Tkaciuk, om al serviciilor rusești” și ideolog al Partidului Comuniștilor din R. Moldova, a mai spus Șelaru, confirmând că Simion a fost monitorizat mai mulți ani de serviciile de informații ucrainene.

George Simion, în 2006, cu unul din primele sale tricouri de protest

Simion: Eu sunt golan!

Într-un text apărut în jurnalul său online, cu titlul “Eu sunt golan!”, George Simion explică cum a devenit golan. “În 2006 am început grupul Noii Golani. Eram câţiva prieteni, sătui să fim numiţi generic „studenţi”. Eram studenţi, nu asta era problema, însă ne era silă de a fi puşi în aceeaşi oală cu colegii noştri care în afară de maşini şi celulare altceva nu aveau în minte. Noi făceam şi descopeream lucruri minunate, în numele unor idei, nu pentru zeul BAN. Golani, pentru că aşa au fost numiţi şi manifestanţii anticomunişti din Piaţa Universităţii. (…) Ne puteam lua bineînţeles un nume frumos: olimpicii anticomunişti, tinereţea românească, salvatorii neamului. Am fi fost la fel de ipocriţi ca şi politicienii pe care îi uram/urâm. Cine are să ne aprecieze, ne va aprecia indiferent de nume, gândeam atunci”.
Șase ani mai târziu, în 2012, George Simion anunța apariția primului său partid. Nu a candidat pe listele electorale din acel an, însă proiectul său politic le propunerea tuturor politicienilor să susțină printr-o semnătură unirea Basarabiei cu România. “Partidul meu se numește PACT PENTRU BASARABIA. Programul lui electoral are 19 puncte care trebuie îndeplinite punct cu punct până în 2016. Nu îl veți găsi pe buletinele de vot, însă puteți vota numele oamenilor care, cel puțin acum, se angajează să-l respecte. Indiferent de inițialele sub care candidează ei pe 9 decembrie”, nota Simion în jurnalul său din 2012.

Șase ani ca susținător al lui Nicușor Dan

Tot în 2012, George Simion își extindea aria protestelor prin alăturarea și susținerea unui candidat independent la Primăria Capitalei. Numele său era Nicușor Dan, cel care avea să devină primar al Capitalei abia în anul 2020, reales și la scrutinul din 9 iunie 2024. Facem o paranteză aici pentru a reaminti că Traian Băsescu, asemenea lui George Simion în 2012, a fost printre cei care l-au sprijinit anul acesta pe Nicușor Dan.

Nicușor Dan și George Simion, în 2006, la un marș care pleca de la Catedrala Sf Iosif.

George Simion i-a fost alături lui Nicușor Dan încă din 2006, la mai multe acțiuni publice de protest în Capitală. În 2012, Simion își declara public sprijinul pentru candidatura lui Nicușor Dan. “E unul de-al nostru care a decis să intre în lupta politică și să candideze ca independent la consiliul și primăria Bucureștiului. Sunt bucuros că pentru prima oară voi vota pentru cineva și nu răul cel mai mic”, scria George Simion în jurnalul său din 2012. În fotografia de mai sus, care datează din 2006, îi putem vedea împreună pe George Simion și pe Nicușor Dan, la unul din primele mitinguri pentru salvarea centrului istoric din București. În videoclipul alăturat, mai ales de la secunda 58, îi putem vedea pe George Simion (cel care filmează) și pe Nicușor Dan (cu barbă și pălărie) fiind săltați de jandarmi.

Amendat și interzis pe stadioane

George Simion a negat mereu în ultimii ani că ar fi fost șef de galerie pe stadioanele de fotbal. Jurnalul său online vine să infirme această poziție publică. De acolo avem mai multe imagini cu mesajele arborate de Simion, dar și amenzile primite de el de la Jandarmerie. Vă prezentăm în premieră și procesul verbal din 3 iunie 2011, pe numele lui George Simion, în care acesta era amendat cu 250 lei și, suplimentar, cu sanțiunea contravențională complementară de interzicere a accesului pe stadioanele de fotbal timp de 6 luni.

Documentul prin care Simion a fost amendat și interzis pe stadioane.

Ca fost lider al grupului de suporteri ultras „Uniți sub tricolor”, Simion declara într-un interviu din 2019 pentru revista Ultra că adevărata educație a primit-o în tribune, alături de suporterii ultras. „Am învățat mai multe în peluză decât în toate școlile prin care am trecut. Principiile asociate vieții ultra’ sunt unele sănătoase și pot fi aplicate în viața de zi cu zi. Sloganul ”Basarabia e Romania!” a fost conceput și popularizat de oameni crescuți în peluze. E nevoie, în continuare, de susținere pentru cauzele patriotice și naționale”, afirma George Simion în interviu.

George Simion, cu banner pe stadion

În jurnalul său, Simion vorbește adesea despre “ultrașii mei”. Dar și despre cum avea să fie reținut de autorități: “Au venit câțiva boi în negru și m-au târât lângă drumul de acces, pe o suprafață cu noroi și nisip și m-au pus „culcat”, cu mâinile la spate. În afară de mine au mai luat pe trei băieți care văzuseră tot incidentul și s-au băgat să vadă despre ce e vorba. Apoi a venit apogeul… Vine un șef de dispozitiv din cei mulți pe care i-am văzut la meci (îi știu foarte bine după față de la mitinguri) și începe…. (îmi cer scuze pentru limbajul licențios, îl redau întocmai ca să știți argoul unei părți a jandarmilor, să știți cum să începeți discuțiile cu ei pe stradă, în loc de buna seara probabil).
-Futu-ți morții mă-tii Simioane, faci șmecherii cu noi? Te calc pe cap! Futu-ți morții mă-tii cu Basarabia mă-tii.
Zdrang un scuipat în direcția prietenului care era reținut cu mine apoi continuă cu spume la gură:
– Ești smecher tu, pui poze cu noi, ne filmezi. Gâtu mătii de moldovean! Băăă, dacă mai văd o singură poză cu noi vin peste tine în casă cu sportivii, îi știi, da? Vezi că știu unde stai, gâtu mătii de nenorocit.
OOO DA! Știam dintotdeauna că o parte a jandarmilor sunt foarte frustrați dar în cei 20 de lei pe care i-am dat pentru biletul la meci am avut parte și de circ gratis. După aia trei jandarmi diferiți mi-au verificat/filmat buletinul, cu mine a mai rămas un băiat din cei trei, și ni s-a alăturat Mihnea de la Dinamo. Jumate de oră mai târziu eram liber în fața stadionului Giulești și îmi ziceam în mintea mea, ca fata din melodie: All day, all night, what the fuck! la gente esta mui loca! Prietenul meu era tare contrariat, avea o vânătaie urâtă de tot și vroia să meargă la IML. Cu siguranță o să le facă cineva ceva la băieții ăștia care vor să mă viziteze acasă, probabil să discutăm problema pierderii Basarabiei în 1812 în contextul războaielor ruso-turce și cât de viabilă este ideea unirii celor două state românești.
Mie îmi pare rău că oriunde în lumea asta apare cineva care e cât de cât liber i se pune pumnul/bulanul în gură. Nu vom evolua așa spre civilizație ci vom rămâne la stadiul așa-zisului popor bosniac frate cu Allah akbar. Hai cu amenda, să vedem cu ce am păcătuit de data asta! Și să-i identificăm pe cei din dispozitiv după nume…”.

Producător și autor de muzică hip-hop

În 2009, la patru ani după terminarea liceului, George Simion își vede îndeplinit un vis din vremea când era elev și mergea la concerte de muzică rap și hip-hop: reușește devină producător pentru un album de hip-hop. Povestește chiar Simion într-un interviu din 2009 pentru o publicație din Basarabia: “În concordanţă cu acţiunile pe care le-am desfăşurat noi până acum, am iniţiat un proiect muzical, pe care l-am numit “Uniţi sub tricolor”, având forma unui album, unui cd cu muzică hip-hop, cu mesaj patriotic şi de atitudine civică. Pe album vor apărea mai mulţi artişti din dreapta şi din stânga Prutului, semn al unităţii culturale care există în spaţiul dintre Nistru şi Tisa”. Albumul (de ascultat aici) este o compilație cu mai multe piese ale unor artiști români precum Morometzii, 1-Q Sapro, Raku, Bitză, Nimeni Altu’, C.I.A., pe care Simion i-a convins că cânte probono.

Un an mai târziu, numele lui George Simion apare ca autor pe un alt album de hip-hop intitulat Eternia, scos de trupa Sangre şi apărut la Hades Records. Vocea lui Simion poate fi ascultată pe piesa a șaptea a albumului, care se numește Interludiu I, iar la autor este trecut numele: “George Simion (Noii Golani)”. O puteți asculta aici:

De profesie răzvrătit

O mare necunoscută din biografia lui George Simion este sursa banilor din care a trăit în perioada Noii Golani. Timp de 2 ani după terminarea facultății, el nu pare să fi avut venituri, potrivit declarației sale de avere. Apare ca angajat abia din 2012 la o firmă a viitorului său coleg de partid, Dorin Marius Lulea, despre care George Simion vorbește astăzi ca fiind propunerea de premier din partea AUR.
George Simion a participat la zeci de acțiuni de protest în țară și în Republica Moldova în anii aceia. Numai în 2012, el a înființat organizații precum Acțiunea 2012, Alianța pentru Centenar și Marșul Centenarului. După eșecul de la alegerile europarlamentare din 2019, George Simion lansează la 1 decembrie 2019 partidul Alianța pentru Unirea Românilor, partid cu care reușește să obțină un scor uriaș la alegerile din 2020 – 9% în Parlamentul României, deși niciun sondaj de opinie nu anunța existența acestei formațiuni în preferințele românilor.
Timp de patru ani, în Parlament, George Simion și partidul său au uimit adesea opinia publică cu nenumărate acțiuni publice vehemente. A agresat în Parlament un ministru liberal și a fost la un pas de bătaie cu alți parlamentari. A îndemnat la nerespectarea legilor și a regulamentelor. A susținut numeroase teorii ale conspirației. A fost un antivaccinist convins și a îndemnat oamenii să nu se vaccineze. Și multe altele.
Pe noul său website de candidat politic lipsesc date și informații din tinerețea sa de răzvrătit. O postare recentă, din iunie 2024, ni-l arată privind către un polițist la ieșirea din Parchetul General. Și un text care ne indică faptul că George Simion are în continuare o problemă cu autoritățile.: “Am venit să-mi cer telefonul și să-mi cer dreptatea! Mi-a fost restricționat astăzi accesul în incinta Parchetului General, acolo unde am mers pentru a depune o solicitare de restituire a telefonului mobil, cel pe care procurorii l-au confiscat în mod abuziv acum două săptămâni”.

George Simion în 2024.