Trebuie să învăţăm a muri mai rar, spunea Emil Cioran. Nu ştiu cîţi dintre voi îşi amintesc ce i-a spus Cioran lui Noica undeva spre finalul vieţii, însă e un om pe planeta asta care rîde în hohote la aproape fiecare întîlnire cu moartea. Iată-l!
August 2007, la catafalcul Patriarhului Teoctist.
Octombrie 2011, la slujba de canonizare a mitropolitului Andrei Şaguna.
- * Evadarea de Luni Dimineaţă. Proiect de luptă împotriva ignoranţei.
October 31, 2011
Ceva despre marlania lui Crin la adresa unor jurnalisti,nimic?Daca era Basescu ,mama,mama ce isterie.
October 31, 2011
Dan Puric – INVIDIA
Invidia
Intr-o zi, vecinul nostru de bloc si-a luat un aparat de aer conditionat. Era un zaduf ingrozitor, dar noi n-aveam aparat de aer conditionat si nici bani ca sa ne cumparam unul. Sufeream de caldura si de invidie. Aveam insa o biblioteca. Ne-am uitat in ea si am scos cugetarile lui Seneca. Am citit de acolo o pagina-doua despre bine si sensul vietii si, desi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin.
Ceva mai tarziu, vecinul si-a deschis un butic si a inceput sa umble imbracat la costum la patru ace. Noi – tot cu blugi.Nu-i nimic – ne-am zis linistiti, citind un capitol din Etica lui Spinoza.
Apoi vecinul a aparut deodata intr-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicleta, dar l-am dispretuit citind din Phaidon al lui Platon.
Mai tarziu, vecinul a schimbat Meganul pe Mertan. Nu ne-a pasat, caci si noi il schimbaseram deja pe Platon cu Aristotel.
Si-a luat si un 4×4, cel mai mare de pe strada. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, care ne-a facut sa zambim impacati.
A mai trecut o vreme si vecinul si-a luat nevasta noua: blonda, frumoasa, tanara. Noi – tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia dupa Ioan.
Vecinul si-a imbracat soata cu o garderoba intreaga si cu blanuri, basca bijuteriile. Noi ne-am imbracat spiritul citind din Eclesiast.
In fine, vecinul s-a mutat intr-o vila la sosea cu gard mare, bodigarzi si piscina. Am rezistat si de data aceasta eroic, citind Richard III.
A urmat o a doua vila – la munte. Dupa ce am vazut-o, ne-am consolat cu Macbeth.
O a treia – la mare: am recurs la Invierea lui Tolstoi, al carei efect l-am consolidat cu Ghilgames, Ghandi si Declaratia de iubire a lui Liiceanu. Ne-am simtit cu mult mai bine.
L-au dat la televizor la o emisiune foarte populara. Ne-am stapanit emotia cu o portie de Caragiale.
L-au dat a doua oara cu mare succes: am fi suferit daca nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomaraswamy, Cartea lui Iov si Cazul Wagner al lui Nietzsche.
Asa a trecut ceva mai mult timp… Vecinul isi lua case, masini, iahturi, femei.
Noi raspundeam cu Balzac, Thomas Mann, Hegel,Berdiaev.
Lupta era stransa, dar echilibrata.
In sfarsit, intr-o zi l-au aratat cu catuse la maini, umflat de DNA.
Am rasfoit atunci fericiti Apocalipsa. Dar peste vreo doua saptamani, vecinul nostru era eliberat si chiar si-a anuntat candidatura pe listele unui partid majoritar.
Scarbiti, ne-am uitat in biblioteca. N-am mai vazut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oara. Nu ne-a venit sa credem. Pentru a treia oara ne-am uitat cu atentie.
Acelasi rezultat: citiseram toate cartile.
Si atunci ne-a cuprins invidia…
Popor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa fii condus de toti tampitii?
Va rog sa trimiteti mai departe, e prea frumos si prea adevarat ca sa ajunga in cosul de gunoi.
December 1, 2015
Cuvinte frumoaste am gasit aici. Va veau mult succes in ceea ce v-ati propus.