Tanti Ileana

Scrisul de mînă, mersul pe cal, scrisorile prin poștă, muzica pe vinil, focul cu lemne în sobă, colindatul, fotografia pe film, țesutul la război. Toate acestea, cîndva din zona firescului cotidian, au ajuns azi subiecte de mirare. Iar cei ce le fac, niște ciudați. De ce să stai la lumina luminării, să concepi o scrisoare în versuri pentru femeia pe care o iubești și să aștepți cîteva zile sau săptămîni pentru a primi un răspuns, poate parfumat, ascuns într-un plic, sub un timbru stampilat pe care cineva îl va desface cu multă migală pentru colecția lui filatelică? Astăzi există Facebook Messenger. De ce să mergi pe cal de la București la Viena si să faci 20 sau 30 de zile? Ori precum Brâncuși, pe jos, pînă la Paris și să faci aprope doi ani? Nu există încă un răspuns convingător despre beneficiile timpului cîștigat astfel. Senzația mea e că s-au pierdut multe altele. Privind-o zilele trecute pe tanti Ileana cred c-am înțeles ce-am pierdut și ce-am cîștigat.

FotoUnion-6779

Ileana Domide are 58 de ani și e din Rodna, Bistrița-Năsăud. Tot ce știe ea mai bine să facă e să țeasă la război. A-nvățat de la mama ei, care-a-nvățat de la mama ei și tot așa. Treaba-i veche, de prin mileniul VI î.H. Doar că de vreo 200 de ani, de cînd cu revoluția industrială din Anglia și cu apariția primului război de țesut mecanizat, țesutul manual la război a cam dispărut. Iar tanti Ileana e unul dintre foarte puținii oameni de pe planeta asta care mai știu să țeasă manual la război.

S-o lăsat repede meseria asta. Că în țară o fost tare muncitoare femeile… Și făceau ele cu mîna lor îmbrăcămintea. La noi în zonă, pînă în urmă cu 20 de ani, cămeșa era făcută de mînă. Din cînepă. Și la femei, și la bărbați. Uitați-vă să vedeți pînză! No… Acuma o venit chinejii… Ne-o îmbrăcat din cap pînă-n picoare. Și ia au imitat-o. Cu un imprimeu, nu cusută de mînă. Că ia noastră românească e cusută de mînă, noi știm face lucrul de mînă. Și e una la 60 de lei, îți da seama că nu costă. Și lumea unde mere? Unde-i ieftin… Dar sunt și oameni care cunosc.

Pe tanti Ileana am întîlnit-o în curtea Muzeului Satului. Vindea ii. Și-mi spunea, într-un frumos grai, că acum vin întîi. Altfel spus, că e prima oară cînd vine la Muzeul Satului din București. Eram cu Bianca Iuga, prietena mea care deține magazinul online dealtădată.ro, și amîndouă erau tare încîntate că s-au întîlnit. Tanti Ileana că are pe cine învăța să țeasă la război, iar Bianca – pentru că va deveni ucenic.

Haida! Să te-nvăț a țese. Doaaamne, că-s prea puțini oameni care să vrea să învețe… Mă suni și programăm să vii în perioada cînd nu-s cu altele. Că acum urmează o perioadă cu cîteva tîrguri. Mai e în decembrie pe 6 un tîrg, apoi 2-3 zile cu tăiatul porcului. Și apoi e mai liber. Poți să predai, să-ți faci din asta o meserie, că ești tînără. Că va fi de viitor, cine vrea să-nvețe. Și să coși, și să țeși și să tăt, absolut. Și eu sunt tînără, încă, dar nu mă mai lasă ochii prea mult… Că nouă ne-a plăcut munca asta.

FotoUnion-6771
FotoUnion-6707
FotoUnion-6700
FotoUnion-6717
FotoUnion-6689
FotoUnion-6837

  • Proiectul „Fii activ la orice vârstă!” este implementat de ANOFM în parteneriat cu Rusu & Borţun Consultanţă şi SYSTEM & NETWORK SOLUTIONS, şi este finanțat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
2 Comments
  • Cristiana
    October 30, 2015

    Foarte frumos, ar trebui promovate valorile Romaniei cat mai des.

  • Adriana
    November 5, 2015

    As vrea sa invat si eu de la tanti Ileana…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *