Am încercat să văd ce scrie pe stickerul-inimioară, dar nu se vede. În fond, nici nu mai contează. Atîta vreme cît foloseşte astfel de jucării, Elena e o persoană sensibilă, care, brusc, mi-a devenit mult mai simpatică.
Blog personal
Blog personal
Am încercat să văd ce scrie pe stickerul-inimioară, dar nu se vede. În fond, nici nu mai contează. Atîta vreme cît foloseşte astfel de jucării, Elena e o persoană sensibilă, care, brusc, mi-a devenit mult mai simpatică.
August 6, 2010
si nepoata-mea avea stickere de-alea cand era in clasa a doua si bolnava de barbie-ita cronica.
August 6, 2010
Sensibila la ce? De citit articolul Instigarea la exod, pe
http://taxapenonvaloareaadaugata.blogspot.com
August 6, 2010
Probabil mai completeaza înca si-n caietele de amintiri ale colegilor. Daca ma aude Preda, sa mi-l trimita pe-al lui ca am niste abtibilde misto cu biciclete.
August 6, 2010
hai sa ne jucam si noi cu ea ….ha ha ha !!!
August 6, 2010
Nutzi, daca vrei putem zgaria impreuna scoarta unui copac. Sa facem o inimioara si sa ne scrijelim initialele. Nutzi, ma auzi?
August 6, 2010
“You’re my heart / you’re my soul” With all my love, Popeye.
August 7, 2010
ce dreeaaaaguuuuţ!
August 8, 2010
(Off topic)
ANTISEMITISM, REFUZUL ISTORIEI SI “SOLUTIA” DICTATURII MILITARE
Intr-un moment de vacanta, caracterizat, in general, printr-un gol de stiri (exceptandu-le, acum, pe cele legate de reducerile salariale si de nelinistile provocate de insecuritatea vietii de zi cu zi) este lansat, discret, pe piata, un text. Privit atat ca scriitura cat si contextual, socheaza prin nefiresc (identificarea nefirescului duce totdeauna la informatii de exceptie).
De la incoerenta formularilor pana la subiectul discutat de atatea ori incat doar enuntarea sa provoaca o iritata respingere, cititorul fiind plictisit de el; de la constructiile greoaie pana la inconsistenta argumentatiei; de la aparenta patinare a subiectului din zona publica inspre cea de interes personal, a autorului, pana la neadevaruri flagrante, formulate abracadabrant (enumerarea poate continua) totul e nefiresc. Intregul insusi este nefiresc.
Textul a aparut pe un site care prezinta doar interes “de nisa” dar, ciudat, exact in ziua aparitiei (6 august 2010) a fost preluat de “anumite persoane” si raspandit (mai putin prin comentarii, cat prin linkuri- prin aceasta metoda reusindu-se a se “insela” moderarea) prin bloguri cu numar mare de cititori.
Intr-un astfel de caz, apare, de la sine, intrebarea: de ce a fost lansat acel text plictisitor si incoerent si cum de s-a intamplat ca, de pe un site “de nisa” sa ajunga imediat in locuri virtuale spectaculos accesate, deci cu multi cititori?
Pe scurt, in 6 august 2010, in “Asymetria” a aparut, cu explicita sustinere a lui Dan Culcer, textul intitulat “Ioan Rosca. Scrisoare deschisa catre Sorin Iliesiu”.
Aparent, acea scrisoare deschisa este un nou prilej inventat inabil pentru reluarea unui subiect devenit, in egala masura, enervant prin repetitivitatea aberanta a reluarii sale si a argumentatiei mincinoase continute, cat si respingator prin imundul constant al tratarii.
In fapt, la o prima privire (si, data fiind contructia greoaie, putini vor fi fiind tentati sa depaseasca nivelul superficial al atentiei) este vorba despre o noua serie de injurii lansate la adresa lui Vladimir Tismaneanu si a Raportului comisiei Tismaneanu. Ca si in alte cazuri, tonul si “argumentele” recentului atac sunt dezgustatoare, reluand clisee penibile, mistificari jenante, formulari suburbane care descalifica autorul.
La o privire mai atenta, insa, perceptia asupra intentiei asociabile lansarii acelui text mizer se schimba.
La un prim nivel al observarii mai aplicate, atrag atentia acuze care le contrazic pe cele cu care ne obisnuisera autorii unor astfel de atacuri.
Pana acum, se spusese ca Raportul ar fi un pretext pentru posibila declansare a unei vanatoare de vrajitoare.
Acum, acuza vizeaza exact contrariul, anume ca Vladimir Tismaneanu ar fi fost special desemnat la conducerea Comisiei in urma unei “conspiratii”, pentru ca Raportul sa mimeze condamnarea comunismului, scopul fiind de a “imbata cu vorbe” victimele regimului comunist si de a nu se ajunge in situatia de a fi trasi la raspundere tortionarii.
Sesizarea schimbarii bruste a planului atacarii Raportului (continuitatea fiind asigurata de tratamentul mizerabil aplicat lui Vladimir Tismaneanu) obliga la atentie sporita si indica faptul ca mesajul textului nu este “la vedere”.
Analiza pe text releva existenta a trei mesaje, ascunse intre hatisurile formularilor necizelate.
In astfel de cazuri, mesajele trebuie cautate urmand un fir al coerentzei (in aparenta incoerentza generala), ele aparand in urma asocierii unor formulari ce trebuie “decupate”.
1.PRIMUL MESAJUL CLAR este unul profund antisemit!
O paranteza esentiala.
BHL spune ca una dintre formele extrem de perverse ale antisemitismului este legata de acuza ca, de fapt, insistenta asupra holocaustului si a unicitatii shoah sunt destinate intaririi “statului sionist” Israel, pentru atingerea acestui tel lucrand, subtil, armate de intelectuali, care, uneori, isi ating scopul prin actiuni aparent nelegate de holocaust.
Este un tip de antisemitism extrem de periculos, prin sugestiile subtextuale si mesajele subliminale.
Acest lucru apare in scrisoarea deschisa adresata de Ioan Rosca lui Iliesiu si publicata la Paris, via Dan Culcer (in 6 august 2010).
Mesajul se “decupeaza” urmarindu-i, cu atentie, firul, printre “umpluturi” (dar si impletiri cu al doilea mesaj, la care ma voi referi ulterior).
IATA PRIMUL MESAJ, CARE SE REGASESTE CITAND SELECTIV.
Citez:
“escrocheriei istorice savirsite de “Comisia Wiesel”. Aceasta se ciocnise de un val de protest in diaspora, axat pe intrebarea: cum sa reluam procesul fascismului (răs-comis, abuziv, dupa 1944) daca procesul comunismului nu a avut inca loc?
(…)
Era clar ca, pentru ca rezultatele partinitoare si metodele nestiintifice ale comisiei Wiesel sa fie validate cotit (si calea despagubirilor pentru Holocaust sa fie astfel deschisa) – era nevoie de un simulacru de “proces al comunismului”. Unul bine dozat, bine orientat, bine gestionat, care sa nu dea foc zonelor explozive ale dosarului stalinizarii Romaniei, care sa nu se soldeze cu despagubiri prea mari pentru romanii victima, sa nu declanseze reabilitarea unor “fascisti” macelariti prin puscarii doar pentru credinte politice, sa nu deschida periculos arhivele, sa nu ridice problema complicitatii occidentului, etc. Sa nu stirneasca nici rezistenta oligarhiei de Tranzitie. Nu puteai lasa o astfel de intreprindere delicata pe mina anticomunistilor romani autentici. Procesul trebuia “rezolvat” de specialisti … speciali, doctori in plamadirea propagandista a “istoriei”, terenul trebuia amenajat de mercenari ai unor cu totul alte interese decit cele justitiare romanesti.
(…)
era un “proiect” aprobat, catalizat magic de undeva de sus.
(…)
Tismaneanu in fruntea unei astfel de Comisii – pentru ca el convenea scopurilor reale intuibile: legitimarea (si acoperirea) comisiei Wiesel, intrarea in normalitate – fara pierderi pentru criminali – drogind victimele cu cuvinte, ascunderea arhivelor problematice.
(…)
fost propagandist comunist, fiu de evreu stalinist, piesa tipica a rocadei Moscova-Washington, incompatibil cu dosarele care i-au fost incredintate abuziv
(…)
circul “condamnarii morale” si reconsiderarilor ideologice (…) (ca evreu, domnul Tismaneanu nu are cum sa sustina fatis impunitatea si prescrierea la care sintem indemnati din toate partile, pina si de victimele paralizate).
(…)
occidentul (in frunte cu americanii) au ocupat dupa 1990 Europa de Est – in primul rind pentru a sterge urmele genocidului comunist.
(…) Numai tema participarii tortionarilor stalinisti la terorismul care a dus la nasterea si cresterea Israelului – si ar fi de ajuns pentru a stavili scurmarea periculoasa in “trecutul inca prea recent”.
(…)
Tismaneanu, un prezumabil agent americano-israelian (…) punind in pericol interesele neamului romanesc.”
Antisemitismul este lesne sesizabil, fiind efectiv “respirat” de text.
2. AL DOILEA MESAJ CLAR este acuza total mincinoasa ca Vladimir Tismaneanu incearca sa stopeze cercetarea situatiilor care au dus la moartea multor oameni in decembrie 1989 si identificarea legaturilor intre factori de decizie din perioada decembrista si posibila lor implicare in evenimente, in sensul mentionat.
Vladimir Tismaneanu mai este acuzat, absurd, si de faptul ca ar stopa cercetarea legaturii intre factori de decizie din decembie 1989 si cei care, ulterior, s-au asezat la ‘pupitrele de control” (de unde se dirijeaza “pupitrele de comanda’) ale Romaniei, actionand discretionar, cu rezultate nefaste nu doar politic, dar si economic.
Aceste acuze sunt neadevaruri flagrante.
Este publica preocuparea lui Vladimir Tismaneanu si a IICCMER (al carui nume urmeaza sa devina Institutul “Monica Lovinescu”) pentru restabilirea adevarului, privind subiectele mentionate. Sunt publice demersurile sale in acest sens.
Desigur, Institutul cerceteaza faptele sub raportul determinarilor istorice, politice, sociale, socio- psihologice, neintrand in competenta sa cercetarea faptelor sub aspect penal, de exemplu.
Demararea cercetarilor a fost mediatizata.
In acest caz, de ce este lansat un neadevar flagrant- preluat cu iuteala fulgerului, de pe acel site “de nisa” si raspandit, in spatial virtual, in aceeasi zi? De ce atata interes pentru diseminarea unei mistificari grosiere?
Mao spunea ca o minciuna repetata de un milion de ori sfarseste prin a deveni adevar (in sensul de a fi perceputa ca atare).
Lansarea acelei minciuni de la “tribuna pariziana” si ciudat de rapida sa diseminare in spatiul romanesc (via Internet) au ca scop scaderea credibilitatii demersurilor lui Vladimir Tismaneanu in sensul cercetarii ansamblului complex de fapte si situatii din decembrie 1989, identificarii legaturilor de cauzalitate intre anumite decizii, determinari si numarul mare de morti din acele zile si al felului in care o anumita “zona decizionala” din epoca si-a reprodus forta si influenta, la nivel general, in anii care au urmat.
Daca aceasta minciuna, formulata in respectiva scrisoare deschisa si virulent raspandita, imediat, in spatiul romanesc, ar prinde radacini, ar fi extreme de greu, daca nu imposibil, sa fie demontata, atat la nivel general cat si individual. Chiar daca s-ar reusi, s-ar pierde un timp pretios- si pe asta mizeaza cei care au regizat murdarul atac.
De obiei, astfel de atacuri se desfasoara conform urmatoarei scheme:
– se lanseaza subiectul printr-o publicatie din afara Romaniei ;
– subiectul se “importa” PRIN presa romaneasca- mai exact, prin “citarea nevinovata” a respectivului articol;
– se dezvolta, prin comentarii, in presa romaneasca (“bulgarele se rostogoleste”);
– se “exporta tintit” in strainatate, pe acelasi model al “citarii” de catre o publicatie- si se “dirijeaza” catre zone care trebuie “sensibilizate negativ”.
DEOCAMDATA, totul este la nivel de prima faza (abia a aparut acel text imund, in 6 august!).
3. IMPLETIREA MESAJELOR
Mai exista un al treilea tip de mesaj, psihanalitic, constand in sugestia ca si stoparea procesului comunismului- privitor la perioadele decembrie ’89 si umatoarea- ar fi tot “opera sionistilor” (am mers pe drumul scurt)- motivatia fiind cea din primul mesaj (am detaliat-o inainte de a da citatul).
Actiunea de acum este cu atat mai periculoasa cu cat a fost declansata in perioada de vacanta, cand exista putine subiecte politice atractive si socante (la nivelul general, referirile la si comentariile despre Basescu au un impact scazut, iar actiunile lui Boc- reducerea salariilor cu 25% si multe altele- sunt traite si discutiile despre ele provoaca populatiei o reactie de respingere).
In plus, in timp de vacanta, mult prea putini sunt dispusi sa cerceteze ce a aparut nou si ce efecte ar putea produce.
Bref, momentul este periculos de bine ales.
STRANII “COINCIDENTE”
Nu cred in coincidente.
Textul foarte periculos, in esenta, prin mesaje si scop, a fost preluat imediat si raspandit de indivizi despre care poate fi demonstrat ca fac parte din grupuri care sustin, explicit, instaurarea dictaturii militare in Romania, restrangerea drastica a drepturilor cetatenesti (enumerarea de gen poate continua)- unii pedaland chiar pe sinistra idee a reintroducerii pedepsei capitale, desi aceasta a fost abolita in toate statele membre UE (in Romania, inca din decembrie 1989, dupa executarea lui Ceausescu).
O minte mai sofisticata poate crede ca ne aflam in fata unui scenariu conceput la adapostul puternicului zgomot de fond al asprelor realitati cotidiene.
“ORIGINEA” AUTORILOR SCENARIULUI
Autorii scenariului (si cei interesati in aplicarea lui) au legatura cu zona de confluenta (confluenta de interese) intre fosta Securitate si fostele servicii ale Armatei (antedecebriste). O astfel de “zona” a existat (si) inainte de decembrie 1989, in pofida faptului ca Securitatea si fosta DIA erau concurente, chiar adversare.
Exista o stransa relatie intre acea “zona de confluenta”, fosta Directie Politica a Armatei si Sectia Externa a Comitetului Central (pentru cine nu stie, acestea erau putenice organisme decizionale pana in decembrie 1989).
Ocupantii “pupitrelor de control” ale Romaniei, dupa decembrie 1989, sunt indivizi apartinand structurilor mentionate si “zonei de confluenta a intereselor” la care m-am referit.
Cel putin unii dintre acestia sunt direct implicati in sinistrul mortilor din decembrie 1989, considerati un fel de “victime colaterale” (este stiut ca, dupa executarea lui Ceausescu, asa-zisele “confruntari de strada cu teroristii” erau, de fapt, confruntari intre cele doua servicii importante romanesti, pentru adjudecarea puterii reale, unde se iau hotararile cu efecte de modelare a viitorului, mai ales in materie de obiective economice strategice).
Personajele respective sunt direct interesate in stoparea cercetarilor facute de Vladimir Tismaneanu si de IICCMER din ratiuni lesne de realizat. Aflarea adevarului i-ar afecta in mod direct si, in plus, ar dezvalui o intreaga structura “neoficiala”, pe care o controleaza, a carei putere a fost reprodusa in toti acesti ani si care, fara a se afla la vedere, determina marile decizii.
Instaurarea dictaturii militare ar fi modul cel mai simplu, mai direct (si mai profitabil, pentru acei indivizi) de a stopa cercetarile, de a reduce la tacere orice voce care ar pune intrebari, de a elimina indivizii incomozi si de a trece din “zona umbroasa” a deciziei in cea nemijlocita.
Din nefericire, situatia din Romania, reducerea salariilor cu previzibile efecte periculoase si grave asupra economiei (incasari mai mici la buget, griparea motorului consumului, scaderea numarului celor activi- ceea ce va face ca unui salariat sa-i corespunda doi sau mai multi pensionari, ajungandu-se, astfel, la adancirea situatiei de acum, criticate de un guvern care actioneaza, paradoxal, in sensul inrautatirii ei) predispune la riscul unor puternice miscari sociale, potentate de furia disperata a unei populatii infometate, care se va confrunta cu imposibilitatea achitarii facturilor, cu amenintarea executarii silite in urma neachitarii ratele imprumuturilor bancare (urmarea: scoaterea la vazare a locuintelor, in urma actiunilor intentate de institutiile bancare).
Astfel de situatii pot fi folosite de autorii scenariului ca justificare pentru instaurarea dictaturii militare.
Daca oamenii politici (am in vedere atat puterea cat si opozitia) vor continua sa se manifeste “inertial”, daca se va perpetua neinteleapta prevalenta a patimilor politice si personale, daca nu vor fi privite cu maximala atentie semnalele care apar din ce in ce mai clar si mai insistent (si care indica faptul ca scenariul instaurarii dictaturii militare a fost deja declansat), daca nu se va actiona, cat inca se mai poate, in sensul demontarii acestui scenariu, daca se va astepta ca el sa fie pus in opera pentru a se constientiza ceea ce ar fi trebuit sa fie clar inca din faza de simptomatologie primara, Romania va aluneca- redresarea fiindu-i imposibila- pe panta unei dictaturi fata de care “iepoca de aur” va fi o dulce amintire.
Oamenii politici trebuie sa fie constienti de faptul ca, odata instaurata dictatura militara (semnalele materializarii intentiei aparand din ce in ce mai clar) vor fi supusi aceluiasi tratament cumplit ca si restul populatiei. Aceasta este varianta optimista pentru ei.
Varianta mult mai apropiata de adevarul specific unei asemenea situatii este ca vor fi sacrificati, atat pentru a se da “un exemplu” celor multi, cat si pentru ca este de presupus ca stiu mult mai multe decat ceilalti.
Cei care vor sa instaureze dictatura militara- si care, daca nu se iau masuri de contracarare, isi vor materialize intentia- nu au nevoie de oameni care “cunosc istoria”.
Ii considera foarte periculosi, caci o pot “face cunoscuta”.
A bon entendeur, salut!
August 9, 2010
si mai este si roz :)
August 10, 2010
Scrie ceva care incepe cu ”20”.