Exerciţiu de imaginaţie. Să presupunem că eşti cetăţean american. Şi că ai visat azi-noapte, după ce ai citit în cursul zilei de ieri o carte de Mircea Eliade, că erai în vacanţă în România. Era tare mişto, astfel că la cafeaua de dimineaţă, ai luat laptopul şi ai început să gugăleşti despre România. Pentru că în afară de faptul că e ţara lui Dracula şi a lui Mircea Eliade, mare lucru nu prea ştii despre România. Din site în site, din link în link ajungi pe pagina de net a Consulatului General al României la New York. Te uiţi la imaginile care curg în header-ul site-ului la care tocmai ai ajuns şi-ţi dai seama că-ţi plac. Ai vrea să mergi în România în vacanţă. Tot acolo, pe pagina de net a consulatului găseşti un banner pe care scrie Romania, simply suprising. Duci mouse-ul acolo şi vezi că scrie Romania Travel. Nice! – îţi zici şi dai click. Londra, Bueono Aires, Budapest, Egipt, Costa Rica etc. What the fuck? This is Romania?

• Dragă Elena Udrea,

Eu îţi spun că astăzi, chiar dacă e duminică, ai două lucruri de făcut: 1. intră pe blogul tău şi vezi că ţi-am subliniat un cuvînt pe care l-ai scris greşit (se spune vajnic, nu vaşnic); 2. ia telefonul în mînă şi sună repede pe cineva ca să-ţi spună cine deţine romaniatravel.com şi de ce instituţiile statului român fac trimitere la acest site care, la rîndul său, face reclamă turismului din Costa Rica.